Fiecare HR a trecut cel puțin o dată prin asta. Candidatul este nemulțumit de proces, lasă un comentariu dur și ceva se strânge în interior. «Am așteptat mai multă atenție», «Feedback-ul nu a venit niciodată», «Totul durează prea mult».

Și cumva înțelegi cu mintea că nu e nimic grav, dar inima tot s-a supărat.

Ei bine, să fim sinceri: vrei să te superi. Dar nu merită.

De ce?

Pentru că critica nu este un atac la adresa ta ca persoană. Este un feedback despre sistem, din care faci parte. Candidatul rareori se gândește: «acum o voi jigni pe Svetlana anume», el pur și simplu împărtășește experiența interacțiunii cu compania.

HR-ul este fața companiei, iar prin tine iese la suprafață întregul proces de recrutare: cât de repede se răspunde, cât de transparent este feedback-ul, dacă există respect față de timpul omului. Prin urmare, critica nu vizează persoana ta, ci organizația în ansamblu.

A o ignora înseamnă a te lipsi de un instrument de creștere.

Cum să reacționezi profesionist

Poți să te superi, să te retragi în tine și să decizi că «candidații au devenit nerecunoscători». Sau poți să îți pui trei întrebări: 1) Ce anume este criticat? 2) Este un caz izolat sau o tendință? 3) Ce pot schimba în mine sau în proces?

De exemplu:

  • Dacă se plâng că răspunsurile vin cu săptămânile — acesta este un semnal despre comunicare, nu despre karmă.
  • Dacă spun că intervievatorii sunt «reci», poate că merită actualizate standardele de comunicare și organizat un training de empatie.

Critica ajută să observi defecțiunile neevidente pe care, din interior, pur și simplu nu le sesizezi.

Emoțiile sunt normale

Profesionalismul nu constă în a nu simți. Ci în a nu lăsa emoțiile să îți ghideze comportamentul. Da, HR-ul nu este un robot. Dar dacă supărarea devine filtrul percepției, încetezi să mai vezi faptele.

Poți recunoaște: «Îmi este neplăcut», și totuși să îți pui următoarea întrebare: «Ce pot extrage din acest feedback?»

Aceasta este poziția matură a unui specialist care nu se apără, ci se dezvoltă.

Și puțin umor

Dacă vrei să te superi, reamintește-ți: candidatul poate că în acea zi i s-a stricat mașina, i-a ars prânzul și nu i-a trecut plata pentru utilități. Și acum tu apari cu testul tău din trei etape și replica «vă vom contacta». Nu e de mirare că omul a acumulat frustrări.

În loc să iei totul personal, imaginează-ți că ai în față un focus grup care face gratuit un audit al procesului tău de recrutare. E plăcut, nu-i așa?

Esențialul

Critica nu este un dușman. Este un instrument. Prin ea se vede unde procesul stagnează, unde comunicarea este slabă, unde lipsește transparența.

Supărarea este o emoție de scurtă durată. Iar capacitatea de a asculta, de a analiza și de a implementa îmbunătățiri — este semnul unui HR matur.

Și da, cu timpul vei începe chiar să te bucuri când auzi «vreau să las un feedback», pentru că acesta este șansa de a face sistemul mai bun.

Concluzie: Ar trebui ca HR-ul să se supere pe critica candidaților? Nu. Trebuie să asculte, să înțeleagă, să îmbunătățească.

Pentru că, cu cât pielea profesională este mai groasă, cu atât reputația este mai solidă, procesele mai curate și nervii mai calmi. Iar candidații… să vorbească. Uneori au dreptate.